Brasov (in dialectul sasesc Kruhnen, in germana Kronstadt, maghiara Brasso iar in latina Brassovia/Corona) este resedinta si cel mai mare municipiu al judetului Brasov, Romania. Potrivit recensamantului din 2002, are o populatie de 284.596 locuitori, fiind unul dintre cele mai mari orase din tara (totusi in scadere in ultimele doua decenii datorita exodului sasilor si a reducerii activitatii industriale) . Conform ultimelor estimari oficiale ale Institutului National de Statistica, populatia municipiului Brasov era, la 1 ianuarie 2009, de 278.048 locuitori. Statiunea de iarna Poiana Brasov se afla la 12 km distanta de centrul municipiului, dispunand de o infrastructura dezvoltata pentru practicarea sporturilor de iarna. Patron al orasului este considerata a fi Fecioara Maria. Statuia acesteia se afla pe unul dintre contraforturile Bisericii Negre, indreptat spre Casa Sfatului, avand stema Brasovului sculptata dedesubt in relief.
Municipiul Brasov a reprezentat, de secole, unul dintre cele mai importante, puternice si infloritoare orase din zona. Datorita pozitiei geografice privilegiate si a infrastructurii sale de astazi, el permite dezvoltarea multor activitati economice, culturale si sportive.
Vedere panoramica - Brasov 2009
Municipiul Brasov, resedinta judetului, se afla in centrul tarii, in Depresiunea Brasovului, situat la o altitudine medie de 625 m, in curbura interna a Carpatilor, delimitat in partea de S si SE de masivele Postavaru care patrunde printr-un pinten (Tampa) in oras si Piatra Mare, la 161 km de Bucuresti. Este accesibil cu automobilul/autobuzul sau cu trenul. In apropierea sa se gasesc localitatile Predeal, Busteni, Sinaia, Fagaras si Sighisoara. Municipiul are o suprafata de 267,32 km². Treptat, in procesul de dezvoltare, Brasovul a inglobat in structura sa satele Noua, Darste, Honterus (astazi cartierul Astra) si Stupini. De asemenea, pe langa Tampa, municipiul a mai inconjurat si Dealul Sprenghi, Dealul Morii, Dealul Melcilor, Dealul Warthe, Straja (Dealul Cetatii) si Dealul Pe Romuri, Stejarisul si chiar inglobeaza in structura sa varful Postavaru. Prin inglobarea in structura sa a varfului Postavaru,Brasovul este orasul aflat la cea mai mare altitudine din Romania.
Prin municipiul Brasov trec paraul Graft, (numit si Pietrele lui Solomon in partea lui superioara), paraul Valea Tei, Valea Racadau, Valea Plopilor cu Valea Scurta, Valea Florilor, Valea Gorganu, Raul Timisul Sec si Canalul Timis.
Flora municipiului nu difera de cea a judetului. Animalele salbatice sunt rare, traind retrase in padurile din imprejurimi. Turistii care se aventureaza in acestea sunt avertizati ca pot intalni ursi, lupi sau vulpi. Muntele Tampa este declarat rezervatie naturala (203,4 ha) care protejeaza cateva specii de plante rare si endemice. Spre exemplu, pe versantul sudic exista mici suprafate cu vegetatie de stepa. Municipiul Brasov este singurul oras din lume care include in teritoriul sau administrativ o rezervatie naturala, muntele Tampa si un varf muntos vf. Postavaru.
In Brasov, vara si iarna dureaza aproximativ 50 de zile fiecare. Clima municipiului Brasov are un specific temperat-continental, caracterizandu-se prin nota de tranzitie intre clima temperata de tip oceanic si cea temperata de tip continental: mai umeda si racoroasa in zonele de munte, cu precipitatii relativ reduse si temperaturi usor scazute in depresiune. Temperatura obisnuita de vara se situeaza in intervalul 22 °C – 27 °C, iar cea de iarna intre -10 °C si -2 °C. Deseori iarna, temperatura in Poiana Brasov ajunge la +15 °C (la soare), in aceasta statiune putand fi practicate aproape toate sporturile de iarna. Stratul de zapada prielnic pentru schiat dureaza aproximativ 71 de zile la Brasov. Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%.
Brasov 1971
Cultura si invatamantul si-au croit loc in viata brasovenilor inca de timpuriu. Este destul sa amintim de Prima scoala romaneasca, din Schei, aparuta se pare inainte de 1399, cu seria sa de dascali (familia Tempea, Diaconu Coresi, Dimitrie Eustatievici etc.) si tiparnita proprie. Lucrarile aparute aici s-au raspandit in intreg spatiul romanesc. Totodata, preoti scheieni plateau sume, exorbitante uneori, pentru inzestrarea scolii si a bisericii Sf. Nicolae cu manuscrise si tiparituri. In cetate a activat in secolul XVI umanistul sas Johannes Honterus, care a infiintat o scoala, o biblioteca si o tiparnita. A editat numeroase carti, iar biblioteca sa a fost faimoasa prin colectia sa de incunabule. Din pacate, incendiul din 1689 le-a mistuit aproape in intregime. Incepand cu secolul XIX s-au inmultit scolile, au aparut teatre, publicatii, s-au organizat diverse serbari cu specific, au aparut telegraful si telefonul. Acest veac a dat brasovenilor crema intelectualitatii sale, prin familii precum cea a Muresenilor, Barit, Puscariu, dascalii de la Gimnaziul romanesc, profesorii de la liceul Honterus, grupati in majoritate in jurul Casinei romane, ori a ASTREI. Secolul XX a adus cinematograful, radioul, televiziunea, internetul. Astazi cultura si invatamantul sunt reprezentate si promovate cu succes in randul tuturor brasovenilor, prin cele mai diversificate mijloace.
In Brasov au fost infiintate cateva teatre si o filarmonica: Teatrul Dramatic „Sica Alexandrescu”, Opera Brasov (initial Teatrul Muzical, apoi Teatrul Liric), Filarmonica „Gheorghe Dima”, Teatrul de papusi „Arlechino”, Centrul Cultural „Reduta”. De asemenea, exista si o serie de organizatii culturale, in mare parte infiintate dupa 1990. Merita sa amintim de Uniunea Artistilor Plastici, Asociatia culturala Musashino (Japonia), Alianta Franceza, Centrul Cultural German, British Council, Casa de cultura a studentilor si de Centrul Cultural Japonez. Bibliotecile sunt bine raspandite in oras, in principal datorita filialelor bibliotecii judetene. Au fost infiintate insa si alte biblioteci: Biblioteca Aliantei Franceze, Biblioteca Consiliului Britanic, Biblioteca Universitatii „Transilvania”. Cartea este pretuita mult de brasoveni, aici existand atat o serie de librarii si anticariate (Libraria St. O. Iosif, Libraria George Cosbuc, Libraria Ralu, Libraria Teora, Anticariatul Aldus, Anticariatul Sympozion) cat si de edituri (Aldus, Brastar, Diversitas, Editura Univ. «Transilvania», Fundatia culturala «Arania», Liternet, Mix, Phoenix (Virtipolux), Romprint). Cinematografele s-au imputinat din perioada comunista, in principal datorita aparitiei sistemelor performante de home theatre. Cele care au mai ramas sunt: Cinematograful Patria, Cinematograful Modern, Cinematograful Bulevard si mai nou infiintatul cinematograf din Eliana Mall. Domeniul muzicii este reprezentat din nou cu succes, de catre Orchestra Filarmonicii «Gheorghe Dima», formatia rock Grup 74, formatia rock Conexiuni, formatia rock Experimental, grupurile folk Om Bun si Taine Folk, formatia black metal Vielftava si formatia dance Fly Project.
Orasul Brasov in anii 30
Arhitectura brasoveana, este specifica, fiecare casa avandu-si pitorescul ei. Ridicarea constructiilor s-a facut, de-a lungul timpului, conform unor principii urbanistice bine stabilite, impuse de conditiile geografice ale Brasovului. Astfel, casele din Cetate se sprijina una pe alta, pe cand cele din cartierele exterioare sunt mai rasfirate.
Cu greu se mai pot intalni astazi cladiri vechi, datand de secole. Acestea au de regula un singur etaj, peretii exteriori sunt lipsiti de ornamente, iar ferestrele sunt mici, comparativ cu standardele actuale. Exceptand Biserica Sf. Bartolomeu (secolul XIII), Biserica Neagra (secolul XIV cu exceptia boltei si a acoperisului) si fortificatiile (secolul XV), se pot aminti Casa Jekelius, Biblioteca Honterus si Granarul orasului, toate datand din secolul XVI.
Stilurile arhitecturale variaza, de la preromantic (Cetatea Brasovia), romanic (Biserica Sf. Bartolomeu), gotic (Biserica Neagra), clasic (Poarta Ecaterinei), renascentist (astazi mai putin observat, datorita renovarilor, caracteristic portilor cu bolta rotunda, interiorul Casei Sfatului), la baroc (casele secolului XVIII, in special fatada Casei Sfatului si stucaturile locuintelor din Schei; catedrala romano-catolica), rococo vienez, neo-renastere, neo-baroc (secolul XIX; toate palatele din Brasov sunt construite in acest stil), Art Nouveau, brancovenesc (Biblioteca Judeteana, casele din Schei care au apartinut familiilor domnitoare din Ţara Romaneasca) si modern (constructiile de dupa 1980).
„Cerbul de Aur” este un festival brasovean de traditie, care aduna pe scena sa tinere talente si valori internationale. Festivalul a fost organizat pentru prima data in 1968, la dorinta expresa a guvernului roman , ce voia sa demonstreze Vestului ca Romania este o tara deschisa. Patru ani mai tirziu, Ceausescu a desfiintat Cerbul, prin urmarile celebrelor sale teze din aprilie. Urmatoarele sapte editii au fost tinute intre 1992 (an in care a fost prezentata si legenda Cerbului de Aur) si 1997. Ultimele editii s-au desfasurat intre 2001 si 2005. Pe scena Cerbului au urcat numeroase celebritati, atat ca si concurenti (Julio Iglesias, 1970; Enrique Iglesias; Christina Aguilera, 1997), cat si pentru a sustine concerte (Charles Aznavour, Cliff Richard, Dalida, Josephine Baker, Rita Pavone, Patricia Kaas, Kenny Rogers, Boy George, Ray Charles, Kylie Minogue, Diana Ross, Vaya Con Dios, Toto Cutugno, Jerry Lee Lewis, P!nk, Kelly Family, Ricky Martin) difuzandu-se in direct la Televiziunea Romana. In 2007 festivalul nu a mai avut loc, urmand sa se recupereze in 2008.
In fiecare an, in Scheii Brasovului, in prima duminica de dupa Pasti – a Tomii – atat brasovenii cat si turistii asista la un spectacol cu elemente de mit, rit, ceremonial si magie. Este vorba despre defilarea junilor si manifestarea obiceiurilor pe care acestia le-au mostenit din timpuri stravechi. „Junii trebuie priviti ca un rest de epoca pagana, o straveche serbare de primavara, care serbeaza reinvierea naturii, invingerea soarelui asupra asprimii si gerului iernii, inceputul vietii noi… iar serbarea trebuie considerata ca un cult religios precrestin, confirmata si de imprejurarea ca ea se petrece tot timpul pe dealuri, fiind un obicei cunoscut inca de la daci” (Julius Teutsch, cronicar sas). Junii din Schei si cei din Brasovul Vechi impart traditii comune si au fost uniti spatial, inainte de venirea sasilor, care treptat i-au despartit cu Cetatea. Abia dupa 1918 li s-a permis revenirea in Schei a brasovechenilor. Exista sapte grupuri de juni, dupa cum urmeaza: Junii Tineri, Junii Curcani, Junii Batrani, Junii Dorobanti, Junii Albiori, Junii Rosiori si Junii Brasovecheni.
Brasov anul 1689
Municipiul Brasov detine un numar de 46 de gradinite cu program normal sau prelungit, 28 de scoli generale, 7 colegii nationale — care au dat tarii multe valori si oameni de prestigiu — 7 licee, un seminar teologic, 11 grupuri scolare, o universitate de stat cu 16 facultati si 4 colegii, o academie a fortelor aeriene, precum si 6 universitati private si un numar de scoli postliceale. De asemenea, in Brasov se organizeaza periodic cursuri de limbi straine si de (re)calificare de catre diferite firme sau de catre Oficiul judetean al fortelor de munca. Nivelul invatamantului brasovean este foarte ridicat, in institutiile din municipiu activand unele dintre cele mai bune cadre didactice din tara. Numerosi elevi s-au afirmat in concursurile interne si internationale, aducand Brasovului multe medalii, diplome de recunoastere si trofee.
Locatia centrala in cadrul tarii de care se bucura municipiul Brasov fac din acesta un important punct de plecare pentru turistii din tara si strainatate. De aici se pot face excursii la Marea Neagra, in Bucovina, cu vestitele sale manastiri, in Maramures, pe muntii din lantul carpatic, in zona cetatilor dacice din Ţara Hategului etc. In municipiu, autoritatile au demarat un amplu proces de renovare a vechilor monumente si de transformare a acestora in puncte muzeale, in mare parte finalizat. Cea mai buna vedere asupra orasului se poate obtine din varful muntelui Tampa (960m), unde se poate ajunge cu telecabina sau pe jos.
